Vladd.forumz.ro
Bine ai vent pe http://vladd.forumz.ro pentru a avea acces la tot forumul INREGISTREAZA-TE ! ! !
Un site complet gratuit!
Parola de inregistrare trebuie sa contina cifre si litere !

Vladd.forumz.ro


 
AcasaPortalCalendarGalerieFAQCautareMembriGrupuriInregistrareConectare
Cautare
 
 

Rezultate pe:
 
Rechercher Cautare avansata

Distribuiţi | 
 

 Politică

In jos 
AutorMesaj
vladd
Administrator
Administrator
avatar

Mesaje : 5228
Puncte Reputatie : 12102
Multumiri Primite : 5
Data de inscriere : 01/05/2012
Varsta : 32
Localizare : Bucuresti

MesajSubiect: Politică   Lun Mai 14, 2012 8:42 pm

Pentru detalii, vezi: politica României și lista șefilor de stat ai
României
.
Constituția României se bazează pe
modelul Constituției celei de a cincea Republici
Franceze
,[174]
și a fost ratificată prin referendum național la data de 8
decembrie
, 1991.[174][175]
În anul 2003 a avut loc un plebiscit[176]
prin care Constituției i-au fost aduse 79 de amendamente, devenind
astfel conformă cu legislația Uniunii Europene.[174]
Conform Constituției, România este un stat național, suveran și
independent, unitar și indivizibil. Forma de guvernământ a statului
român este republică semiprezidențială.
Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului
puterilor — legislativă, executivă și judecătorească — în cadrul unei
democrații constituționale.[177]
Președintele este ales prin vot
universal, egal, direct, secret și liber exprimat.[178]
În urma amendamentelor din 2003, mandatul de președinte a fost
prelungit de la 4 la 5 ani.[174]
Președintele numește primul-ministru,
care la rândul său numește Guvernul.[174]
În timp ce șeful statului își are reședința la Palatul Cotroceni,[179]
primul-ministru împreună cu Guvernul își desfășoară activitatea la Palatul Victoria.[180]

Parlamentul României este bicameral,[181][182]
fiind alcătuit din Senat, cu 137 de membri, și Camera Deputaților, cu 314 de membri. Un
număr de 18 locuri suplimentare în Camera Deputaților sunt rezervate
reprezentanților minorităților naționale.[183][184][185]
Parlamentul are rol legislativ, discutând și votând legile ordinare și
organice, atât în comisiile de specialitate cât și în plen. Membrii
parlamentului sunt aleși prin vot uninominal mixt, universal, direct și
secret. Sistemul electoral este
unul proporțional (membrii parlamentului se aleg din toate partidele
care au depășit pragul electoral de 5 % din totalul sufragiilor
exprimate, în baza unui algoritm). Alegerile se țin o dată la 4 ani,
ultimele având loc la 30 noiembrie 2008. Palatul Parlamentului găzduiește din anul 1994
sediul Camerei Deputaților, iar din anul 2004 și sediul Senatului.[182]

Guvernul României este autoritatea publică
a puterii executive, care funcționează pe baza votului de încredere
acordat de Parlament și care asigură realizarea politicii interne și
externe a țării și exercită conducerea generală a administrației
publice. Numirea Guvernului se face de Președintele României, pe baza
votului de încredere acordat Guvernului de Parlament.[186]
Guvernul este alcătuit din primul-ministru și miniștri. Primul-ministru
conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu
respectarea atribuțiilor legale care le revin. De asemenea, Guvernul
adoptă hotărâri și, în condițiile în care este abilitat de Parlament,
ordonanțe.[187]

Potrivit principiului separării puterilor în stat, sistemul judiciar din
România este independent de celelalte ramuri ale guvernului și este
compus dintr-o structură de instanțe organizate ierarhic. În România,
justiția se înfăptuiește numai de către Înalta Curte de Casație și
Justiție și celelalte instanțe judecătorești, respectiv curțile de apel,
tribunalele, tribunalele specializate și judecătoriile.[188]
Înalta Curte de Casație și
Justiție
este instanța cea mai înaltă în grad,[189]
iar rolul său fundamental este de a asigura interpretarea și aplicarea
unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. Sistemul
judiciar românesc este puternic influențat de modelul francez.[174][190]
Curtea Constituțională
este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România,
independentă față de orice altă autoritate publică și care are, conform
Constituției României, rolul de garant al supremației Constituției.[191]
Constituția, introdusă în 1991, poate fi amendată doar printr-un
referendum public, iar ultimul referendum de modificare a fost organizat
în 2003. De atunci, de la acea modificare, Parlamentul nu mai are
dreptul să treacă peste deciziile Curții Constituționale, indiferent de
majoritate.

Integrarea României în Uniunea Europeană din 2007[192]
a avut o influență semnificativă asupra politicii interne a țării. Ca
parte a acestui proces, România a inițiat reforme, inclusiv reforma din
justiție, a intensificat cooperarea judiciară cu alte state membre și a
luat măsuri împotriva corupției. Cu toate acestea, în raportul de țară
din 2006, România și Bulgaria au fost descrise ca fiind cele mai corupte
țări ale Uniunii Europene.[193][194]







Președintele României, Traian Băsescu și cel de-al patruzeci și treilea președinte
al Statelor Unite
ale Americii
, George Walker Bush (27 iulie
2006)
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://vladd.forumz.ro sau xxx forum http://exitzone.3xforum.ro/
vladd
Administrator
Administrator
avatar

Mesaje : 5228
Puncte Reputatie : 12102
Multumiri Primite : 5
Data de inscriere : 01/05/2012
Varsta : 32
Localizare : Bucuresti

MesajSubiect: Re: Politică   Lun Mai 14, 2012 8:42 pm

Relațiile
externe



Pentru detalii, vezi: relațiile externe ale României.
După decembrie 1989,
România și-a reorientat politica pe calea întăririi legăturilor cu occidentul, în mod special cu Statele Unite și Uniunea Europeană. Dacă, în 1972, România
devenea membră a Băncii Mondiale și a FMI și de asemenea a Organizației Mondiale a
Comerțului
,[195]
în 2004 ea
a devenit membră a NATO[196]
iar din 2007
face parte din Uniunea Europeană.[197]





Traian Băsescu și George W. Bush, 9 martie
2005.


Liderii României postdecembriste au făcut declarații publice în ceea
ce privește strângerea relațiilor cu alte țări europene și, de asemenea,
în ceea ce privește ajutorul dat acestora în procesul integrării
euro-atlantice, în special în cazul Moldovei, Ucrainei și Georgiei.[198][199]
Liderii români au declarat public în mai multe ocazii că se așteaptă ca
într-o perioadă de aproximativ 10 ani, toate țările democratice
postsovietice din Europa Răsăriteană și
din Caucaz
să acceadă în UE și NATO.[200]
În decembrie 2005, președintele Traian Băsescu și secretarul de stat SUA Condoleezza Rice au semnat un acord care permite instalarea de
baze militare americane în România.[201]

România și-a arătat în mod public sprijinul pentru Turcia și Croația
în eforturile făcute de aceste țări pentru aderarea la Uniunea
Europeană.[200]
Relațiile economice turco-române au statut privilegiat.[202]
În același timp, relațiile româno-maghiare s-au aflat tot timpul la
nivelul cel mai înalt, Ungaria sprijinind eforturile României de aderare la
UE.[203][204]

Relațiile României cu Republica Moldova au un statut special,[200]
având în vedere că cele două țări folosesc practic aceași limbă și
au un fond istoric comun. România a fost
primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova, la numai
câteva ore după proclamarea independenței noului stat (27 august 1991).
Din declarația guvernului român, făcută cu acest prilej,
reiese clar că, în viziunea autorităților de la București,
independența Moldovei era considerată o formă de emancipare de sub
tutela Moscovei și un pas spre reunificarea cu România.[205]
În prezent, România concepe relația sa cu Republica Moldova pe două
coordonate majore: afirmarea caracterului special al acestei relații,
conferit de comunitatea de limbă, istorie, cultură, tradiții - realități
ce nu pot fi eludate sau negate; dimensiunea europeană a cooperării
bilaterale, având la bază obiectivul strategic al ambelor state de
integrare în Uniunea Europeană.[206]
În aprilie 2009 relațiile dintre România și Republica Moldova s-au înrăutățit prin introducerea de vize
cetățenilor români și expulzarea ambasadorului României la Chișinău.
Fostul Președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin a acuzat România de intervenții în
politica internă a Republicii Moldova.[207][208]

România a avut neînțelegeri cu Ucraina în legătură cu Insula Șerpilor și cu platforma continentală a Mării Negre la est de Sulina,
miza principală fiind zăcămintele de petrol și de gaze din zonă.
Problema a fost prezentată în fața Curții Internaționale de
Justiție
. CIJ, prin decizia nr. 2009/9 din 3 februarie 2009 a
acordat României 79,34% din zona în dispută. Astfel, României îi revin
9.700 km², iar Ucrainei îi revin 2.300 km².[209][210][211]
Prin decizia CIJ, Insula Șerpilor rămâne în componența Ucrainei.
Aceasta a fost a 100-a decizie a CIJ de la înființarea sa. O altă
problemă dintre cele două țări este cea a construcției Canalului Bâstroe.

_________________
Contact

Mail : theone_vlad@yahoo.com

Y.M : theone_vlad


xxx forum : http://exitzone.3xforum.ro/

chat : http://vladd.forumz.ro/portal

Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://vladd.forumz.ro sau xxx forum http://exitzone.3xforum.ro/
vladd
Administrator
Administrator
avatar

Mesaje : 5228
Puncte Reputatie : 12102
Multumiri Primite : 5
Data de inscriere : 01/05/2012
Varsta : 32
Localizare : Bucuresti

MesajSubiect: Re: Politică   Lun Mai 14, 2012 8:43 pm

Organizare
administrativ-teritorială




Pentru detalii, vezi: Organizarea
administrativ-teritorială a României
.
Printre obiectivele Uniunii Europene se află promovarea
progresului economic și social, echilibrat și durabil, prin întărirea
coeziunii între țările membre. Regiunea (Unitatea Administrativ
Teritorială) este privită, în accepțiunea Consiliului Europei, ca unitate situată imediat sub nivelul
statului cu autoritate aleasă a Administrației Publice și mijloace
financiare proprii. România este împărțită în mai multe unități
administrativ-teritoriale denumite județe. Pentru a putea fi
aplicată politica de dezvoltare regională, pe teritoriul României s-au
înființat 8 regiuni de dezvoltare ca un rezultat al unui acord liber
între consiliile județene și cele locale.[214]

Conform Constituției, teritoriul României este organizat, sub aspect
administrativ, în comune, orașe și județe.[215]
În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii.[216]
Din punct de vedere istoric, exista 3 provincii tradiționale: Valahia (formată din regiunile Oltenia, Muntenia
și Dobrogea), Moldova și Transilvania
(formată din regiunile Banat, Crișana, Maramureș și Ardeal).[217]

Comuna, unitatea elementară de organizare
administrativă, este formată dintr-unul sau mai multe sate și este
condusă de un consiliu local și un primar
ales.[218]
România are 2 685 de comune însumând 13 285 de sate, respectiv cu o
medie de cinci sate pe comună.[219]

Orașul
este unitatea administrativă condusă de un consiliu local și un primar
ales.[220]
Orașele mai importante pot fi declarate municipii. România are 263 de orașe,
dintre care 82 sunt municipii.[219]





Regiunile de dezvoltare
ale României



Județul
este unitatea administrativă condusă de un consiliu județean și un prefect.[221]
Consiliul județean este ales pentru a coordona activitatea consiliilor
comunale și orășenești, având ca scop concentrarea interesului asupra
serviciilor publice de importanță la nivel județean. Guvernul numește un prefect în fiecare
județ pentru a fi reprezentantul său local.[222]
România are 41 de județe plus municipiul-capitală București,[223]
care are un statut similar cu acela de județ. Un județ are, în medie, o
suprafață de 5 800 km2 și o populație de 500 000 de
locuitori.[224]
București
este considerat și el municipiu,[225]
dar este singurul care nu face parte din niciun județ. Nu are consiliu
județean, dar are un prefect.[226]
Cetățenii Bucureștiului aleg un primar general și un consiliu general.[227]
Fiecare din cele șase sectoare ale Bucureștiului
aleg și ele un primar și un consiliu local.[228]

În afară de împărțirea pe județe, România este împărțită și în opt
regiuni de dezvoltare
, corespondente nivelului NUTS-2 de diviziuni al UE, dar fără a avea
capacități administrative. Regiunile de dezvoltare se referă la
subdiviziunile regionale ale României creeate în 1998[229]
și sunt folosite în special pentru coordonarea proiectelor de
dezvoltare regională.[230]
Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu
au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între
consiliile județene și cele locale.[231]
Regiunile de dezvoltare ale României, numite după poziția geografică în
țară, sunt: Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, București și Ilfov.[232]

Împărțirea României în județe
este atestată documentar la 8
ianuarie
1392,
când domnitorul Mircea cel Bătrân printr-un hrisov numește
„ținutul Vâlcii” județ. Astfel, județul Vâlcea este primul
județ atestat documentar de pe teritoriul actual al României.[233]
Ultima reformă administrativ-teritorială majoră din România a avut loc
în anul 1968[234]
când s-a trecut de la împărțirea pe regiuni
și raioane
la reîmpărțirea pe județe, desființată de autoritățile comuniste după 1948

_________________
Contact

Mail : theone_vlad@yahoo.com

Y.M : theone_vlad


xxx forum : http://exitzone.3xforum.ro/

chat : http://vladd.forumz.ro/portal

Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://vladd.forumz.ro sau xxx forum http://exitzone.3xforum.ro/
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Politică   

Sus In jos
 
Politică
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Vladd.forumz.ro :: Other :: Despre :: Despre Romania-
Mergi direct la: