Vladd.forumz.ro
Bine ai vent pe http://vladd.forumz.ro pentru a avea acces la tot forumul INREGISTREAZA-TE ! ! !
Un site complet gratuit!
Parola de inregistrare trebuie sa contina cifre si litere !

Vladd.forumz.ro


 
AcasaPortalCalendarGalerieFAQCautareMembriGrupuriInregistrareConectare
Cautare
 
 

Rezultate pe:
 
Rechercher Cautare avansata

Distribuiţi | 
 

 Astronomie - Un nume romanesc pe harta lunii Spiru Haret (15 februarie 1851 - 17 decembrie 1912)

In jos 
AutorMesaj
vladd
Administrator
Administrator
avatar

Mesaje : 5228
Puncte Reputatie : 12078
Multumiri Primite : 5
Data de inscriere : 01/05/2012
Varsta : 32
Localizare : Bucuresti

MesajSubiect: Astronomie - Un nume romanesc pe harta lunii Spiru Haret (15 februarie 1851 - 17 decembrie 1912)   Vin Oct 05, 2012 1:43 pm

Ne-am obisnuit sa spunem ca o mare personalitate a culturii universale intra,
prin opera sa, in lumea nemuritorilor. Bibliotecile ii pastreaza
cartile, istoria ii consemneaza opera. Putini sunt cei care isi
gasesc insa imortalizarea in ceruri.Unul din ei este SPIRU HARET.
Priviti intr-o noapte senina globul stralucitor al Lunii. Veti vedea aceiasi
munti si aceleasi vai ca si cele ce puteau fi vazute cu mii de ani in
urma. Nimeni nu a reusit sa-i vada insa si cealalta fata, nimeni pana
in anul 1959, cand s-a obtinut prima ei fotografie din spatiul cosmic.
Alti munti si alte vai, total necunoscute pana atunci. Prima grija a fost
identificarea fiecarui detaliu descoperit. Intreaga comunitate stiintifica
internationala a fost solicitata pentru a propune numele celor mai prestigioase
personalitati din lume, demne de a figura pe harta Lunii. Dintre cele cateva
acceptate de Uniunea Astronomica Internationala a fost si unul al unui roman:
SPIRU HARET (1851-1912), membru activ al Academiei Romane din 1892.Numele
lui a fost atribuit unui crater selenar (de coordonate -1760, -590).Dar cine
a fost Spiru Haret?
O intrebare la care cei mai multi vor raspunde: un mare om de cultura,
care a jucat un rol important in organizarea si modernizarea invatamantului
primar, secundar si superior romanesc, ba chiar si in studiul matematic
al vietii sociale (pentru a nu aminti decat celebra sa carte Mécanique
sociale din 1910). Unii chiar ii pot descrie portretul dupa celebra statuie
din fata Universitatii din Bucuresti.Perfect_adevarat.
Putini cunosc insa contributiile sale remarcabile la dezvoltarea astronomiei.

S-a nascut cu 150 de ani in urma, la 15 februarie 1851 la Iasi. Primele
clase le-a urmat la Dorohoi si Iasi si le termina cu califcativul "eminentia"
la Bucuresti. Tot aici devine elev al renumitului liceu "Sf.Sava".
Precocitatea stiintifica poate fi probata de cele doua manuale pe care le publica
inca de pe bancile liceului, unul de algebra si altul de trigonometrie.
Cel de-al doilea va fi revizuit, publicat in 1873 si republicat in
anul urmator, devenind manual de liceu timp de mai bine de o jumatate de veac;
este vorba de "Elemente de trigonometrie". Va redacta mai tarziu
(1874) un "Curs de geometrie elementara" pentru clasa a IV-a primara
si clasa I secundara.

Dupa sustinerea bacalaureatului (1869) se inscrie la Facultatea de Atiinte
a Universitatii din Bucuresti, fiind in aceasta perioada si profesor de
matematica la seminarul Nifon din Bucuresti.
Asa cum stim, una din masurile remarcabile ale lui Al.I.Cuza a fost infiintarea
Universitatilor de la Iasi (1860) si Bucuresti (1864). Prima lor grija a fost
formarea unor specialisti de marca, la nivel european. Cei mai merituosi studenti
au fost trimisi imediat in strainatate pentru a-si pregati doctoratul.
In urma unui concurs, deschis de Titu Maiorescu, Spiru Haret primeste
un "stipendiu de 3000 lei anual pentru a studia in acest timp stiintele
matematice teoretice la Facultatea de Atiinte din Paris" (adresa Ministerului
de Instructie din 30 septembrie 1874).

Cum cea mai renumita Universitate a vremii era Sorbona, iar cursurile cele
mai interesante erau cele de mecanica cereasca, era firesc ca trei dintre primii
patru tineri ce-si vor lua doctoratul la Paris sa trateze subiecte din acest
domeniu: Spiru Haret, Constantin Gogu (1854-1897) si Nicolae Coculescu (1866-1952).
Al patrulea era Gheorghe Siteica (1873 - 1939) .Haret prinde gustul pentru astronomie
inca din clasa a III-a de liceu, cand ii cade in mana
un articol despre... Luna! Nu avea sa stie ca tocmai acesta va fi astrul pe
care va fi inscris pentru totdeauna numele sau.
In 1875 Haret isi trece la Paris licenta in matematica, in
1876 o alta in fizica, pentru ca la 18 ianuarie 1878 sa prezinte o teza
de doctorat "Asupra invariabilitatii axelor mari ale orbitelor planetare".
Lucrarea a fost sustinuta in fata unei comisii prezidate de renumitul
profesor V.A.Puiseux si va fi publicata in Tomul XVIII al Memoriilor Observatorului
din Paris. Se stia deja ca planetele isi perturba reciproc orbitele pe
care se deplaseaza, orbite care se abat astfel de la forma de elipsa, "legiferata"
de Kepler. Aceasta influenta se manifesta prin masa lor, care intervine in
ecuatiile matematice ce descriu acest fenomen complex.

Celebrii matematicieni Pierre Laplace (1773) si apoi Louis Lagrange (1776)
luasera deja in consideratie, cu mult inaintea lui Haret, influenta
maselor unor planete, care intervin in ecuatii la puterea intai.
Ai unul si celalalt au constatat ca, in acest caz, axele mari ale elipselor
pe care le descriu sunt invariabile intr-o buna aproximatie. Chiar daca
masele intervin in ecuatii si la puterea a doua, teoria ramane valabila,
asa cum aratase Siméon Denis Poisson in 1808. Un alt francez, Mathieu,
a incercat chiar o extensie pana la puterea 3.

Dar iata ca Haret demonstreaza ca, in acest caz, orbitele descrise de
planete nu mai sunt atat de stabile pe cat se credea, ci sufera
o oarecare variatie in timp (variatii seculare). Nu poate fi deci vorba
de o stabilitate absoluta in sistemele planetare. Cercetarile lui Haret
au fost continuate de Henri Poincaré (1854-1912), care a apreciat chiar
descoperirea facuta de acesta ca "o mare uimire".
Studiind la randul sau teza lui Haret, Felix Tisserand (1845-1896) recomanda,
in celebra sa carte "Traité de mécanique céleste",
vol.I, extinderea metodei la cazul planetei Saturn, pentru a verifica rezultatele
lui Urbain Le Verrier (1811-1877) privind perturbatiile acestei planete. Cercetarile
lui Haret au fost reluate mult mai tarziu de J. Meffroy (1955), pe baza
noilor teorii si tehnici de calcul.


Haret a mai publicat cateva articole de astronomie: despre acceleratia
seculara a Lunii (1880), despre pata rosie de pe Jupiter si meteorul luminos
de la 30 noiembrie 1912 (1912). Spiru Haret poate fi considerat primul astronom
teoretician roman din veacul al 19-lea.Intors in tara in
1878, Haret este numit profesor de mecanica rationala la Universitatea din Bucuresti
pana in 1910, cand se retrage la pensie, cedand locul
lui Dimitrie Pompeiu (1873-1954). A mai fost si profesor de matematica la scoala
de poduri si sosele.Evident ca ar fi dorit, ca si ceilalti doctoranzi in
mecanica cereasca, sa poata gasi in tara o institutie unde sa-si poata
continua cercetarile de astronomie incepute in Franta, dar asa ceva
nu exista.
Inca din 1870, intr-una din sedintele Academiei abia infiintate,
entuziastul invatat si om de stat P.S.Aurelian intreba guvernul
si corpurile legiuitoare: "Pana cand Romania va fi lipsita
de o institutie atat de importanta si care exista in state care
nu au nici a zecea parte din veniturile noastre?" si, mai tarziu:
"Cand oare ne vom invrednici si noi sa avem un Observator de
Astronomie? Care ministru va avea onoarea sa poarte numele de fondator al Observatorului
de Astronomie din Bucuresti?" Intrebarile au fost reluate si de At.C.Hepites
(1851-1922), mai ales in interventiile sale la Academie ca si in
articolele de istorie a astronomiei pe care le-a publicat.Rezultatul este ca
Presedintele Senatului, P.S.Aurelian, inainteaza la 31 martie 1908 Presedintelui
Consiliului de Ministri legea prin care Institutul Meteorologic trece la 1 aprilie
de la Ministerul Agriculturii sub administratia Ministerului Instructiunii Publice
si Cultelor. Urmarea este decretul publicat in Monitorul Oficial nr.10
prin care profesorul Nicolae Coculescu este numit la 1 aprilie 1908 directorul
Observatorului Meteorologic si Astronomic. Semnatura apartine ministrului Spiru
Haret.

Iata deci cine a fost ministrul care a avut onoarea de a purta numele de fondator
al Observatorului de Astronomie din Bucuresti.Dupa aproape un secol de existenta,
cand numele ilustrului sau fondator s-a inscris de mult pe harta
cerului, cercetatorii de azi ai Institutului Astronomic al Academiei Romane
nu pot aduce un omagiu mai bun inaintasului lor, cu prilejul implinirii
a 150 de ani de la nastere, decat recunoasterea in lume a contributiilor
lor la cunoasterea universului.

_________________
Contact

Mail : [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Y.M : theone_vlad


xxx forum : [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

chat : [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului http://vladd.forumz.ro sau xxx forum http://exitzone.3xforum.ro/
 
Astronomie - Un nume romanesc pe harta lunii Spiru Haret (15 februarie 1851 - 17 decembrie 1912)
Sus 
Pagina 1 din 1
 Subiecte similare
-
» TOMBOLA LUNII MAI 2015
» Spune-i pe nume!
» Profetia numelui-Prima vocala
» Fazan pe nume de vedete
» Rima cu ultimul cuvant

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Vladd.forumz.ro :: Other :: Referate-
Mergi direct la: